Minunatul ţinut al Dobrogei, se pare
cã s-a bucurat de o populare anterioarã foarte dezvoltatã, incã
din antichitate, graţie dovezilor arheologice. S-au gasit numeroase urme de ziduri,
formate din piatrã lipite cu lut, ţigle, ceramicã, vase din sticlã.
S-au descoperit de asemenea monede din bronz din sec. III-IV d. Chr., o lampã
romanã de lut, o fibulã de bronz de tip tracic, inclusiv resturi din amfore elene.
Colonia greceascã
Partenopolis (sec. I d. Chr.) a fost localizatã la Costineşti.
Aşezãrile
Schitu, Mãnãstirea si Stratonis formau un tot, in care s-au gãsit urme de
locuire, reprezentate prin cultura Hamangia si Gumelniţa.
În istoria mai nouã se aratã cã
generalul Emil Costinescu, întemeietorul Bãncii Naţionale, a
cumpãrat de la fiul lui Mihail Kogãlniceanu câteva sute
de ha de teren, apropiat de ţãrmul mãrii, pe care l-a arendat
coloniştilor germani.
Comuna Costineşti este cea mai nouã comunã
din judeţul Constanţa infiinţatã prin Legea nr. 72/1999.
Populaţia comunei este de 3100 de locuitori, Costineşti: 1300 şi
Schitu: 1800. Este situatã la 31 Km sud de Constanţa cu un ţãrm
însorit 10-12 ore pe zi, vara.
Tot în Costineşti se gãseşte cea mai mare discotecã de pe litoral
"Ring", şi "Vox Maris" ce funcţioneazã din 1973.
Emblema Costineştiului este "Evanghelia" epavã de
origine greceascã, eşuatã, ce reprezintã şi astãzi o atractie.
Petrecerea timpului liber se poate face în bazele sportive
- terenuri de volei, baschet, handbal, piste de popice.
Cea mai mare staţiune estivalã pentru tineri gãzduieşte: "Serbãrile
Mãrii", concursuri de dans, "Galele Costineşti", concursuri
de şah, tenis de masã şi de câmp, înnot, volei, schi nautic, yachting, windsurfing,
"Gala tânãrului actor", "Festivalul filmului", "Festivalul
de Jazz".
Comuna Costineşti, atât de tânãrã,
cât si staţiunea Costineşti sunt în plinã dezvoltare, fiind
foarte importante pentru facilitaţile lor turistice.
Sursa informaţiilor: Primãria Costineşti.
